Tradiții de Florii în lume și la noi

Ziua de Florii este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox, fiind celebrată cu o săptămână înainte de Paște. Cunoscută și sub numele de Duminica Floriilor, aceasta marchează intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim. A fost întâmpinat cu ramuri de finic de către mulțime, simbol al biruinței și speranței. În România, sărbătoarea a fost preluată și adaptată din vechile tradiții precreștine, păstrând o puternică încărcătură spirituală și simbolică.

Originea sărbătorii de Florii

Floriile își au originea în tradiția biblică, mai exact în momentul în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind întâmpinat de credincioși cu frunze de palmier. În spațiul ortodox, evenimentul este interpretat ca un simbol al recunoașterii divinității lui Hristos.

Numele sărbătorii vine din latinescul „Floralia”, o sărbătoare romană închinată zeiței florilor, Flora. Aceasta era zeița florilor, dar și a rodirii cerealelor, pomilor fructiferi și a plantelor din grădini. Pentru că popoarele păgâne au fost convertite la noua religie, se presupune că Biserica ar fi dat un alt conținut acestei sărbători, un conținut legat de Intrarea Mântuitorului în Ierusalim și de înnoire a lumii prin Jertfa și Învierea Lui din morți.

Astfel, peste elementul creștin s-au suprapus tradițiile populare legate de renașterea naturii și reînvierea vegetației.

Obiceiuri și tradiții populare

În România, Duminica Floriilor este marcată de o serie de ritualuri și tradiții populare, păstrate cu sfințenie în diverse regiuni ale țării:

Ramurile de salcie: Înlocuind ramurile de finic biblice, salcia este dusă la biserică, sfințită și apoi păstrată acasă, la icoane. Se spune că acestea au puteri tămăduitoare și protejează casa de necazuri și fulgere. În unele sate, ramurile sunt puse la streașina casei, la ușa de la intrare sau în grădină.

Fetele nemăritate pun o crenguță de salcie sub pernă pentru a-și visa ursitul.
Oamenii bolnavi sunt atingi cu ramuri de salcie sfințită, în credința că vor fi vindecați.
Se obișnuiește ca femeile să spele icoanele cu apă în care au stat ramuri de salcie sfințite.

În unele regiuni, salcia este pusă în brazde, pentru a chema ploaia și a asigura rodul pământului.

Mâncare tradițională de Florii

Deși ne aflăm în Postul Paștelui, de Florii este dezlegare la pește, iar credincioșii obișnuiesc să gătească ciorbă de pește, pește prăjit sau la cuptor, cu legume sau mămăligă. Este o zi de sărbătoare și bucurie, așa că masa de Florii este una mai bogată decât în alte zile de post.

Superstiții și temeri

Ziua de Florii este încărcată și de superstiții:

Se spune că nu e bine să te tunzi în ziua de Florii, pentru că îți va merge rău tot anul.
Dacă plouă în ziua de Florii, se zice că va ploua și în ziua de Paște.
În satele din Oltenia și Muntenia, bătrânii spun că cei care nu respectă această zi vor fi pedepsiți cu uscarea grădinii.

Diferențe regionale de Florii

În Maramureș, sărbătoarea are un caracter mai sobru, fiind centrată pe ritualuri religioase și participarea la slujbe.
Oltenia și Muntenia au păstrat obiceiul atingerii cu ramuri de salcie este mai accentuat.
În zona Moldovei, femeile coc turte cu zahăr și le împart în memoria celor adormiți.

În Transilvania, ramurile de salcie se pun în brazdă sau în colțul gardului, pentru a proteja grădinile de secetă și grindină.

Cum se sărbătorește în alte țări

Ziua de Florii este sărbătorită și în alte țări, dar sub denumiri și tradiții diferite:

Italia: „Domenica delle Palme” – credincioșii duc la biserică ramuri de măslin sau palmier.

Spania: Procesiuni spectaculoase au loc în toată țara, mai ales în Andaluzia.
Grecia: Se numește „Kyriaki ton Vaion” (Κυριακή των Βαΐων) și se duc la biserică ramuri de finic.
Rusia: Este numită „Вербное Воскресенье” (Duminica Mâțișorilor), cu accent pe ramurile de salcie.

Țările nordice: În Finlanda și Suedia, copiii colindă cu ramuri decorate, amintind de tradițiile de Paște.

Ziua numelui

Ziua de Florii este și prilej de sărbătoare onomastică pentru cei care poartă nume de flori: Anemona, Brânduşa, Bujor, Camelia, Călin, Codrin, Codrina, Codruţ, Codruţa, Crăiţa, Crenguţa, Crina, Crinu, Crinuţa, Crizantema, Dalia, Delia, Dafina, Floarea, Flora, Florenţa, Florentin, Florentina, Florica, Florin, Florina, Garofiţa, Gențiana, Ghiocel, Iasmin, Iasmina, Iris, Hortensia, Lăcrimioara, Laur, Laura, Laurenţiu, Laurian, Lauriana, Liliana, Malina, Margareta, Micșunica, Mugurel, Narcis, Narcisa, Panseluţa, Romaniţa, Roza, Rozalia, Trandafira, Violeta, Viorel, Viorela, Viorica, Zambila, Zambilica. Este una dintre cele mai populare zile onomastice din România.