Miercurea Mare este a treia zi din Săptămâna Patimilor, cunoscută și sub numele de Săptămâna Mare. Este o perioadă profundă de reculegere, rugăciune și pregătire spirituală pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului. Este ziua în care creștinii își amintesc de vânzarea lui Iisus Hristos de către Iuda Iscarioteanul, un moment tragic, care simbolizează trădarea, lăcomia și slăbiciunea umană.
Vânzarea lui Iisus – Semnificația religioasă a Miercurii Mari
În această zi, potrivit Evangheliilor, Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei 12 apostoli, l-a trădat pe Iisus pentru 30 de arginți, oferindu-se să-l predea conducătorilor religioși ai vremii. Fapta sa avea să devină simbolul suprem al trădării în tradiția creștină.
Această zi amintește credincioșilor cât de ușor poate fi coruptă inima omului de dorințe lumești – fie că vorbim de bani, de putere sau de frică. Tocmai de aceea, Miercurea Mare este un moment cheie de reflecție: cum ne comportăm în fața ispitelor? Cât de curat este sufletul nostru? Pe cine sau ce suntem dispuși să “vindem” atunci când ne este greu?
În biserici, se citește Evanghelia trădării. Iar credincioșii sunt chemați la spovedanie, post și rugăciune, pentru a nu fi părtași – simbolic – acelei vânzări.
Tradiții și obiceiuri din popor, în Miercurea Mare – curățenie, liniște și renunțare
În tradiția românească, Miercurea Mare este legată și de numeroase obiceiuri populare. Unele au fost păstrate mai ales în satele din Ardeal, Maramureș și Bucovina.
- Ziua în care „se curăță sufletul și casa”
În unele părți ale țării, se spune că până în Miercurea Mare trebuie terminată curățenia generală de Paști. Dacă gospodăria nu este curată până la această dată, se spune că nu vei avea noroc tot anul. - Oglinda sufletului
În folclor, această zi este văzută ca o „oglindă” a sufletului. Ce ai lucrat și ai gândit până acum ți se întoarce. Bătrânii spuneau că „nu se iartă minciuna, hoția sau bârfa în Miercurea Mare, că-ți vine înapoi cu vârf și îndesat”. - Ziua „femeii rele”
O credință mai puțin cunoscută, dar prezentă în zona Munteniei, este că Miercurea Mare ar fi ziua în care se pedepsesc femeile rele, certărețe sau invidioase. Pentru a nu „cădea în păcatul Iudei”, femeile erau îndemnate să se roage, să nu bârfească și să nu facă mâncare „de dulce”. - Interdicții
Este zi de post aspru – în unele locuri se ține post negru (fără mâncare până seara). Nu se coase, nu se toarce și nu se spală rufe. Toate acestea simbolizează „împletirea de minciuni”, „vânzarea Adevărului” sau „păcate spălate de mântuială”.
Legende și povești din bătrâni, în Miercurea Mare
O veche legendă spune că, în această zi, Iuda a fost ispitit de diavol. Acesta i s-a arătat în chip de bătrân cerșetor, promițându-i bogății și slavă dacă îl trădează pe Iisus. Astfel, trădarea nu a fost doar a unui om, ci simbolul căderii lumii întregi în păcat – lucru ce va fi răscumpărat prin Înviere.
Altă poveste, culeasă din Munții Apuseni, spune că în Miercurea Mare, lacrimile vărsate din suflet curat se transformă în rouă sfințită, iar rugăciunile spuse la miezul nopții „ajung direct în Cer, fără oprire”.
Simbolul celor 30 de arginți
În unele biserici din sudul țării, se organizează o slujbă specială în care se aduc 30 de monede, simbolizând banii trădării. Acestea sunt puse într-un vas la altar, pentru a aminti creștinilor că niciun preț lumesc nu poate justifica pierderea conștiinței.
Miercurea Mare nu este doar o zi a rememorării trădării, ci o invitație la autoanaliză și smerenie. În mijlocul unei săptămâni marcate de suferință și speranță, această zi ne amintește cât de important este să rămânem drepți și sinceri cu noi înșine, să ne lepădăm de „arginții” moderni – egoismul, mândria, graba – și să ne apropiem cu suflet curat de Paști.
Surse foto
