HOTELUL DE GHEAȚĂ

Totul a ȋnceput ȋn 2005. De atunci, an de an, hotelul construit integral din gheaţă este modelat din blocuri de gheaţă extrase din cel mai mare lac glaciar al Munţilor Făgăraș, Bȃlea Lac. Blocurile de 70 x 70 cm ajung pȃnă la 70 kg. Construcţia durează mai puţin de o lună și uneori constructorii au emoţii din cauza diferenţelor de temperatură. Complexul include hotelul, un Ice Restaurant & Bar și o biserică. Construcţia oferă camere cu paturi, noptiere și candelabre de gheaţă, la o temperatură de -2℃ (ȋn timp ce la exterior sunt -15℃) și ȋnsumează aproximativ 3870 ore de muncă.

Hotelul are ȋn fiecare an altă temă: in sezonul 2006-2007, hotelul a oferit 12 camere și a fost construit ȋn formă de cruce.

În 2007-2008, tema a fost Sistemul Solar, astfel ȋncȃt cele 10 camere au primit denumiri ale planetelor.

2008-2009 a fost sezonul MUZICII CLASICE.

În 2009-2010, tema a fost PERSONALITĂȚI CELEBRE, iar cele 10 camere au purtat numele lui Platon, Aristotel, Heraclit, Pitagora, Seneca, Emil Cioran, Mircea Eliade, Confucius și Friedrich Nietzsche.

Sezonul 2010-2011 a oferit 14 camere, iar tema a fost ICE HOTEL – LIGHT AND STONES, camerele purtȃnd denumirea unei pietre preţioase sau semi-preţioase: Camera de Diamant, Camera de Safir, Aquamarin, Ametist, Rubin, Safir etc.

În 2011-2012, tema hotelului a fost ICE SOUND (Sunetul gheţii), iar camerele au purtat denumiri ȋn ton cu această temă: Jazz, Latino, Dance, Hip Hop, Chillout, Classical, House, Trance, Blues și din fiecare cameră se auzeau acordurile unui stil muzical.

Sezonul 2012 – 2013 a fost dedicat CARNAVALULUI; camerele au purtat numele lui Hansel și Gretel, Pălărierul cel Nebun, Alice ȋn Țara Minunilor etc, iar cele trei igloo-uri au avut ca temă Rio de Janeiro, Veneţia și Berlin. Singura sursă de lumină pe timpul nopţii au fost ledurile de mică putere, pentru a nu deteriora pereţii ȋngheţaţi.

Tema anului 2013 – 2014 a fost BAROQUE ON ICE (Bruckenthal, Ludovic al IV-lea, Schonnbrunn, Maria Antoaneta, Maria Teresa, La Fontaine, Antonio Vivaldi, Bach, Rembradt, Velasquez, Voltaire, Moliere).

2014 – 2015 a fost anul ZODIACULUI, camerele fiind numite Berbec, Leu, Capricorn etc, beneficiind de semnul zodiacal sculptat ȋn gheaţă.

Sezonul 2015 – 2016 a fost al EUROPEI, iar turiștii au putut dormi ȋn Salonul vienez (Austria), Dutch room (Olanda), Studio Helsinki (Finlanda), English Home (Anglia), High Lisbon (Portugalia), Bella Italia (Italia), Casa Maghiară (Ungaria), Spanish Kingdom (Spania), Deutsche Haus (Germania), Irish room (Irlanda), Frozen Sweden (Suedia), Luxemburg, Greek studio (Grecia) sau ȋn Odaia de sus (Romȃnia).

În 2016 – 2017, tema a fost Cinema on Ice, iar camerele au fost decorate cu personaje din filme celebre: Star Wars, The Hobbit, Ice Age, The Passion of the Christ, Toate pȃnzele sus, Rocky III, Gladiator, Titanic, Harry Potter, Dracula, ȋn timp ce igloo-urile s-au numit Smurf Igloo, Jungle by Ice și Jurrasic Park Igloo.

În 2017 – 2018, tema aleasă a fost FROZEN LOVE, iar camerele au purtat numele unor locuri și obiective din zona Masivului Făgăraș: Vȃrful Suru, Lacul Avrig, Vȃrful Negoiu, Valea Doamnei, Cabana Podragu, Castelul de Lut din Valea Zȃnelor, Palatul Bruckenthal de la Avrig. Complexul de igloo-uri a purtat numele Rezervaţiei Arpășel, Vȃrfului Moldoveanu și a Poienii Neamţului. 2018 a fost Anul Centenarului, astfel ȋncȃt restaurantul din holul central a purtat numele “Regele Ferdinand I al Romȃniei – Întregitorul”.

Tema sezonului 2018 – 2019 a fost muzica, iar cele 14 camere și 6 igluuri au fost decorate cu sculpturi din gheaţă ale unor artiști autohtoni sau internaţionali (Holograf, Corina Chiriac, Queen, Madonna, Michael Jackson, Rolling Stones, BZN, ABBA, Peter Maffay, Elvis Presley, Prince, Freddie Mercury).

În 2019 – 2020, construcţia a fost amȃnată, ȋntrucȃt ȋn decembrie a fost prea cald. Hotelul de gheaţă a fost ȋnlocuit cu Igloo Village, o construcţie cu trei compartimente pentru cazare, fiecare cu cȃte două camere cu pat dublu, un compartiment central ce a făcut conexiunea cu fiecare dintre compartimente și unde au fost amenajate restaurantul și barul și un compartiment mai mic, cu rol de lobby. Tema aleasă a fost UNDERWATER WORLD.

Inaugurarea oficială ȋn acest sezon este planificată pentru ianuarie 2023, după ce va fi finalizată și Biserica de Gheaţă. Decoraţiunile vor fi realizate de celebrul sculptor sloven Rismondo Miro, care va lucra alături de colaboratori din Romȃnia. Tema acestui sezon este tot EUROPA, dar ȋn altă cheie, fiecare cameră urmȃnd să primească numele unor capitale europene (Londra, Amsterdam, Lisabona, Dublin, București, Paris, Roma, Atena, Berlin), iar decoraţiunile interioare vor fi inspirate de simboluri din aceleași capitale. Barul amenajat ȋn interior va avea forma unui patrulater, fiecare colţ fiind marcat de un stȃlp impunător de gheaţă ȋn interiorul căruia vor fi realizate imagini ale unor obiective emblematice: Turnul Eiffel din Paris, Turnul Televiziunii Germane din Berlin, Big Ben din Londa și case tradiţionale verticale din Amsterdam. Holul central va găzdui un restaurant cu mese și scaune din gheaţă, iar servirea se va face cu platouri din gheaţă. Imaginea complexului este Paula Seling.

Deși hotelurile de gheaţă sunt foarte căutate ȋn Finlanda, Suedia, Norvegia, Elveţia, cel din Romȃnia este unic ȋn Europa de Est. Fodor’s Travel (blog de călătorii) l-a inclus ȋn Top 10 al celor mai frumoase hoteluri de gheaţă din Europa: ocupă locul 3, după satul de igluuri Kakslauttanen (Finlanda) și Iglu-Dorf Gstaad (Elveţia).

Hotelul de Gheata, Balea Lac, Paula Seling, RomaniaSweetRomania

ZIUA OLTENIEI

Ziua Olteniei (a Micii Valahii) este sărbătorită pe 21 martie, ȋncepȃnd din 2017, și marchează momentul primei revoluţii moderne, Revoluţia lui Tudor Vladimirescu, din 1821.

În Oltenia a fost foarte bine conservată tradiţia. Astfel, un meşteşug tradiţional unic, specific acestei zone, îl reprezintă ceramica de Horezu, care, alături de dansul Căluşului, originar tot din această zonă, face parte din Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO. Oraşul Horezu din judeţul Vâlcea reprezintă un vestit centru etnografic şi vechi centru de ceramică populară, caracterizată prin fineţea motivelor decorative (străchini şi farfurii smălţuite, de culoarea fildeşului, cu motive zoomorfe – renumit fiind “Cocoşul de Horezu“.

De asemenea, în toate cele cinci judeţe ale Olteniei pot fi vizitate numeroase muzee: Muzeul de Artă și Muzeul Olteniei (Craiova), Muzeul Regiunii Porţilor de Fier (Drobeta Turnu-Severin), Muzeul Judeţean Olt (Slatina), Muzeul Judeţean Vâlcea și Muzeul de artă (Râmnicu Vâlcea), Muzeul Satului Vâlcean (com Bujoreni), Muzeul Judeţean Gorj (Târgu Jiu, oraş care găzduieşte şi Ansamblul Monumental “Calea Eroilor”, format din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii, operă a celebrului sculptor român Constantin Brâncuşi, personalitate marcantă în mişcarea artistică a veacului al XX, ridicată în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial).

Printre marile personalităţi ale Olteniei care s-au impus în numeroase domenii de activitate, se numără Constantin Brâncoveanu, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Nicolae Titulescu, Eugen Ionescu, Dinu Lipatti, Ion Minulescu, Constantin Dissescu (părintele Dreptului Penal românesc), Constantin Brâncuşi, Theodor Aman (fondator al şcolii române de artă), Ion Ţuculescu, Gh Titeica, Petrache Poenaru, Ecaterina Teodoroiu, Marin Sorescu, Amza Pelea, Dem Radulescu, Şerban Ionescu, Silviu Purcărete etc.

Oltenia este a doua regiune, după Moldova, care se remarcă prin numărul şi însemnătatea mănăstirilor, bisericilor şi schiturilor, cu peste 60 de aşezăminte din perioade istorice diferite (Cozia, Stânişoara, Mănăstirea Dintr-un Lemn, Tismana etc).

“La bază, regiunea istorică Oltenia a cuprins doar judeţele din stânga râului Olt: Dolj, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj. Judeţul Olt a fost alăturat numelui regiunii mult mai târziu, lucru puţin ştiut, din păcate, în ziua de astăzi. Râul Olt era graniţa, de fapt, dintre regiunile Oltenia şi Muntenia, cea din urmă cuprinzând, iniţial, judeţul Olt în componenţă, alături de Argeş, Teleorman, Dâmboviţa, Giurgiu, Ilfov, Prahova, Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi. Din punct de vedere geografic, Oltenia este situată între Dunăre, culmile Carpaţilor Meridionali, culoarul Timiş-Cerna şi, desigur, râul Olt. În prezent, Oltenia reprezintă provincia situată în partea de sud-vest a ţării şi are în componenţă judeţele: Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea şi Mehedinţi. Tot aici a intrat şi judeţul Romanaţi, cu capitala la Caracal, dar acest lucru nu a mai fost valabil din 1950, odată cu reforma administrativ-teritorială ce a desfiinţat şi înglobat Romanaţiul în judeţul Olt de astăzi” (Aurelia Grosu, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean Olt).

În perioada medievală, Oltenia este parte integrantă a Ţării Româneşti, având o notă distinctă în raportul puterii, prin Marea Bănie din Craiova. Regiunea era administrată de un ban – al doilea om după voievod, motiv pentru care este cunoscută şi sub denumirea de “Banatul Craiovei”. Primul judet din România a fost Vâlcea. Teritoriul Olteniei a făcut parte, iniţial, din Banatul de Severin. Acest spaţiu a fost cunoscut şi sub denumirea “Banatul Craiovei”, “Bănia Olteniei” sau “Bănia Craiovei”, municipiul Craiova fiind supranumit şi astăzi “Cetatea Băniei”. În anul 1718, provincia Oltenia intră sub stăpânirea habsburgică, în urma tratatului de la Passarovitz, aceştia numind-o “Kleine Walachei” (Valahia Mică).

Regiunea Olteniei se identifică prin unicitatea culelor: Măldăreşti, Groşerea, Cula Greceanu, Glogova, Cula lui Cuţui, Cula lui Cornoiu, Cula lui Tudor Vladimirescu, Casa Glogoveanu, Casa lui Anton Pann, castrul Roman Drobeta, Băile romane, podul lui Traian. De aici, din Banatul Olteniei, pornesc Basarabii – marca Olteniei. Tot în această zonă, lângă oraşul Orşova, se pot admira chipul lui Decebal sculptat în munte – un fel de Rushmore românesc, cea mai mare statuie în piatră din Europa, cu doar şase metri mai mică decât Statuia Libertăţii din New York, dar cu opt metri mai mult decât monumentul lui Christos din Rio de Janeiro, privelişti de neuitat de pe Transalpina (Drumul regelui), care face legătura între Oltenia şi Transilvania sau ruinele cetăţii Ada Kaleh (ridicată în antichitate în cotul pe care îl face Dunărea între Gura Văii şi vechea Orşovă, aproape de vărsarea râului Cerna în Dunăre, supranumită “Raiul de pe Dunăre” şi inundată de comunişti în 1970 pentru construirea barajului de la Porţile de Fier), de a cărei frumuseţe au rămas fermecaţi Hans Christian Andersen şi Alexander Korda şi ai cărei locuitori turci, erau vestiţi producători de ţigarete şi de alte produse purtând marca îndeletnicirii lor: rom, cafea la nisip, bragă, rahat, halva, baclavale, peltea, ciubuce, narghilele etc.

CENTRUL VECHI – un muzeu în aer liber

În urmă cu vreo 20 de ani, bucureştenii ocoleau străduţele înguste din ceea ce era cunoscut drept “zona Lipscani”. Magazinele şi locuinţele vechi păreau mai curând un pericol decât o atracţie. Astăzi, turiştii în căutare de senzaţii tari cunosc bine zona. Nici studenţii nou veniţi în Bucureşti nu amână prea mult o escapadă în Centrul Vechi.

Pe o suprafaţă de 0,5 km², în spatele unor clădiri arhitectonice de o valoare deosebită, atracţiile secolului XX îşi aşteaptă petrecăreţii

Centrul Civic (Centrul Istoric) al Bucureştiului aparţine în mare măsură tinerilor, care l-au transformat într-un pol al distracţiei. Terasele cu mese înghesuite au apărut ca ciupercile în ultimii ani. De îndată ce se lasă seara, mesele sunt ocupate de grupuri gălăgioase de tineri care petrec ore întregi savurând diferite feluri de mâncare din bucătăria internaţională. Muzica tradiţională grecească, arăbească sau italienească e transmisă în surdină prin staţiile restaurantelor sau este interpretată în plină stradă de tineri artişti talentati şi dornici de popularitate.

Zona este plină de viaţă, nopţile sunt pline de bucurie, uneori prea gălăgioasă, pe cele câteva străduţe ticsite de terase. Însă Centrul Vechi nu se rezumă doar la această zonă. Centrul Istoric lărgit aşteaptă să fie descoperit: de la Piaţa Universităţii, Parcul Colţea, prin Bd. Hristo Botev, Biserica Sfântul Gheorghe (KM.0 al Bucureştiului), până la Centrul Comercial “Unirea”, de-a lungul Dâmboviţei şi a Bdului Elisabeta. Muzee, biserici, monumente, clădiri fascinante, construcţii în paragină, ruine, mici magazine cu suveniruri, fast-food-uri, cafenele si mici taverne, dar si Hanul lui Manuc, Muzeul Palatul Voievodal Curtea Veche, Teatrul de Comedie, teatrul de pe Lipscani, totul poartă amintirile trecutului şi amprenta prezentului.

Pasionat de istorie, gurmand sau amator de o beţie de pomină, aici nu poţi să te plictiseşti indiferent de vârstă, indiferent de anotimp.

Am decis să încep acest periplu prin Centrul Vechi cu o bijuterie: biserica Stavropoleos, care a redevenit mănăstire în 2008, când a avut loc şi reinfiinţarea Mănăstirii Stavropoleos ca mănăstire de obşte cu 6 monahii, stareţa fiind monahia Mihaela Luchian şi preot duhovnic, ierom. Iustin Marchiş.

Time to read: 2 minutes

Stavropoleos – mănăstirea din inima cetăţii

Puteţi afla mai multe detalii AICI:

BISERICA STAVROPOLEOS

Time to read: 2 minutes

O altă escală ar putea fi pe strada Lipscani, la Banca Nationala a Romaniei

Time to read: 2 minutes

ION IRIMESCU

Se împlinesc 118 ani de la nașterea celui mai mare sculptor român după Brâncuși, Ion Irimescu. Artistul a murit la 102 ani, în 2005.

Temele predilecte au fost maternitatea și muzica, folosind linia ondulată din Art Nouveau și spiritul creator Art Deco. Lucrările sale sunt îngrijite de Muzeul de Artă Ion Irimescu din Fălticeni. (https://ionirimescu.wordpress.com/opera-maestrului-ion…/).

Statuia lui Sadoveanu (din Grădina Liniștii din Fălticeni) a fost turnată din bronzul obținut prin topirea statuii lui Stalin, demolată din Piața Aviatorilor din București în 1962. În timpul unei întâlniri pe care a avut-o cu Ceaușescu în 1975, sculptorul i-a spus acestuia că și-ar dori să realizeze statuia în mărime naturală a lui Sadoveanu, dar nu avea cantitea necesară de bronz. A doua zi, Ceaușescu i-a trimis statuia lui Stalin la atelierul său din București.

http://www.ziaristionline.ro/…/inedit-cum-l-a-topit…/

Născut în 1903 la Preuțești, Suceava, Irimescu a absolvit Școala Națională de Arte Frumoase de la București, unde i-a avut ca profesori de sculptură pe Dimitrie Paciurea și Oscar Han (1924 – 1928) și a fost bursier la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses de la Paris (1932 – 1934). De asemenea, a frecventat timp de șase luni Academie de la Grande Chaumiere. Din 1940, timp de 10 ani, a fost profesor la Institutul de Artă din Iași, iar din 1944, rector al Institutului; următorii 16 ani a predat la Cluj, apoi a fost profesor de sculptură la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București. Irimescu a fost membru al Asociației “Tinerimea Artistică” și membru onorific al Academiei Române, dar și membru al grupării Moldova (alături de pictorii ieșeni Petre Hârtopeanu, Călin Alupi și Nicolae Popa). În timpul studenției, Irimescu a pictat biserica cu hramul Sf Mihail și Gavril din Oprișeni – Fălticeni.

Debutul său a avut loc după absolvirea facultății, în 1920, la Expoziția de Pictură și Sculptură din București, unde a participat cu lucrarea “Eden”. În 1932 a obținut Mențiunea de onoare a Societății Artiștilor Francezi, pentru lucrarea “Autoportret” expusă la Salonul de Primăvară de la Paris.

Activitatea expozițională a continuat cu Salonul oficial al Moldovei din Iași, Expoziția de Artă Românească din cadrul Bienalei de la Veneția, expoziția de sculptură contemporană de la Muzeul Rodin din Paris, expoziții în Elveția, Finlanda, Ungaria, Germania, Rusia, Polonia, Franța, Suedia, Anglia, Italia, Turcia, Israel, Egipt.

Din 1978, timp de 12 ani, a fost președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România. Muzeul Ion Irimescu din Fălticeni reprezintă cea mai mare colecție permanentă de autor din România. Muzeul conține 314 sculpturi și peste 1000 lucrări de grafică și desen, biblioteca personală a artistului, albume de artă, cărți rare, tratate de artă, la care se adaugă locuința personală a maestrului și o valoroasă pinacotecă. Deschis în februarie 1975, muzeul adăpostește mai mult de jumătate din operele artistului. Lucrările din bronz, marmură, lemn, ghips, ceramică tratează teme istorice, filozofice, mitologice, religioase etc. Clădirea are o istorie bogată, ce pornește în 1846, când vornicul Alecu Forăscu Botez și-a construit o clădire cu parter și șase camere. După o jumătate de secol, casa a fost mărită considerabil și a devenit Palatul Administrativ al Județului Suceava în 1909. Până în 1974, acolo și-au avut sediul pe rând Prefectura Județului Baia, Consiliul Popular Raional Fălticeni, Casa Pionierilor, Radioficării și Casa de Cultură.

BRÂNCUȘI – ÎNTRE NEW YORK ȘI TIMIȘOARA

Două din sculpturile lui Brâncuși s-au vândut la casa de licitații Christie’s din New York la exact un an diferență: 2017 și 2018. Sculptura din bronz ‘Muza adormită’ a fost cumpărată cu 57.3 mil dolari – în doar 9 minute, iar ‘Tânără fată sofisticată’, cu 71 mil dolari. Ambele lucrări au fost influențate de femei frumoase, pe care sculptorul le-a întâlnit în diferite momente ale vieții.

Muza adormită” a fost inspirată de o misterioasă baroană, Renee Irana Franchon, iar “Tânăra sofisticată” este un model stilizat al poetei anglo-americane Nancy Cunard pe care sculptorul a cunoscut-o prin Tristan Tzara. Sofisticata și emancipata scriitoare nu i-a pozat de fapt niciodată lui Brâncuși și a aflat după foarte mulți ani de statueta realizată de acesta.

Începând cu 30 septembrie 2023, Muzeul de Artă din Timișoara va găzdui cea mai mare expoziție Brâncuși din România ultimilor 50 ani. Expoziția va fi deschisă până pe 28 ianuarie 2024 și va fi organizată în condiții exceptionale de securitate. Vor fi expuse 20 – 25 sculpturi din colecții private și de stat, din Anglia, Elveția, Franța și România, desene, guașe și fotografii realizate de artist. Curatorul expoziției este Doina Lemny, doctor în istoria artei și unul dintre cei mai apreciați specialiști în arta lui Brâncuși. Ultima expoziție Brâncuși din România a avut loc în 1970.

Reamintim că în 2023, Timișoara este Capitala Europeană a Culturii.

https://thewoman.ro/constantin-brancusi-si-eterna-muza-a-operei-sale-femeia/?fbclid=IwAR1sko_ldVRCLJr_as9GNMjnlkrSzUx-0haCySNi4RK6eQDSyX7v_nTEniU

https://www.digi24.ro/stiri/diverse/povestea-muzei-adormite-opera-lui-brancusi-vanduta-in-noua-minute-725277?fbclid=IwAR3W8oMHx9gHLpN1yFPSZW-LcQuZzeewioFcFinhHYf4wIoQH7VMBiZjYOU