11 – BLESTEM SAU BINECUVÂNTARE pentru “CLUJANA”?

La ȋnceput a fost “Fabrica de Piele Fraţii Renner & Co”.

Apoi i-au zis “Dermata”.

Mai tȃrziu au redenumit-o “Fabrica de ȋncălţăminte Janos Herbak”.

Apoi a fost “Fabrica de Pielărie și Încălţăminte Cluj”.

Apoi, SC “Clujana” SA.

NUMĂRUL 11

În final, după 111 ani, “SC Clujana SA” și-a oprit activitatea și nu au fost identificate ȋncă soluţii pentru relansarea activităţii. Numărul 11 pare să influenţeze evoluţia fabricii (ȋnfiinţată ȋn 1911, funcţionează 111 ani, activitatea este oprită ȋn a XI-a lună a acestui an).

POVESTEA FABRICII ÎN PERIOADA COMUNISTĂ

În 1911, Johann Renner, de origine germană, împreună cu soţia şi cei 10 copii, a creat „Fabrica de Piele Fraţii Renner & Co”, unde lucrau 500 de clujeni. După Primul Război Mondial, fabrica a devenit societate pe acţiuni, și-a schimbat numele ȋn “Dermata” și toată elita clujeană a devenit acţionară”, povestea Zsuzsanna Renner, nora sa. În 1948, familia Renner a pierdut toate proprietăţile, mulţi membri ai familiei au fost deportaţi ȋn Rusia, iar fabrica a fost rebotezată “Fabrica de Încălţăminte Janos Herbak”. Noul nume a fost decis ȋn semn de recunoștinţă faţă de Herbak, un muncitor maghiar al fabricii, activitist comunist, ilegalist. A murit ȋn urma cutremurului din 1940, ȋn timp ce era ȋnchis la Doftana. Atunci s-a prăbușit și o parte a fabricii și mulți muncitori au murit. Ca o ironie a sorţii, fabrica a ȋnflorit ȋn această perioadă și a ajuns la 10,000 angajaţi, producȃnd mai ales pentru URSS și China. “Fabrica de Pielărie și Încălţăminte Cluj” era un adevărat combinat și deţinea secţii de tăbăcărie, de articole din cauciuc, de tălpi și ȋncălţăminte, articole din cauciuc unde se făceau tocuri și calapoade și beneficia de o linie de cale ferată dedicată care intra ȋn fabrică pentru a aduce materii prime și a prelua cutiile cu pantofi, fiind cea mai mare de acest tip din estul Europei.

“Era de lucru din plin pe atunci, erau alţi clienţi faţă de ce este acum, se producea de la început până la ambalarea pantofilor în cutii. Existau pe vremea aceea trenuri care intrau până în fabrică şi aduceau materii prime şi plecau pline cu cutii cu încălţăminte. Era o activitate atât de susţinută încât erau angajate peste 11.000 de persoane. Fabrica mergea foarte bine, eram mulţumiţi de salariu, se lucra normă individuală, fiecare ştia exact câţi bani câştiga, cine era harnic câştiga bine.” (Semira Zanc, fost maistru in fabrică). Conform amintirilor lui, în anii ’70, angajații Clujana au lucrat timp de trei luni pentru o comandă din fosta URSS, pentru cizme de damă, perioadă în care se confecționau zilnic 1.000 de perechi pe zi, ba exista chiar și o locomotivă pe care scria Clujana şi un tren întreg transporta doar cizme pentru export în Olanda, Germania sau Franţa.

PERIOADA POST-REVOLUȚIE

După 1990, activitatea a scăzut constant și au ȋnceput disponibilizările, primul val fiind în 1998. A fost chiar ȋnchisă timp de 5 ani, între 1999 și 2003, apoi a fost preluată de Consiliul Judeţean, activitatea a fost reluată, însă mult diminuată. Cea mai mare parte a proprietăţii a fost vȃndută, fabrica funcţionȃnd doar ȋntr-o parte a unei clădiri, cu puțin peste 300 angajaţi și cȃteva magazine de prezentare (ȋn Cluj și Reghin). Trei foști directori au scos bani din casieria fabricii fără să ȋi mai returneze, iar unul dintre ei a fost găsit mort ȋn mașina personală. În 2011, pentru a celebra un secol de existenţă, fabrica a scos o ediţie limitată de ghete.

PROPRIETĂȚI IMOBILIARE

După Revoluţie, fiul și nora lui Renner au ȋnceput o luptă de lungă durată pentru recuperarea proprietăţilor familiei. Totuși, vila Renner din centrul Clujului a fost scoasă la vȃnzare ȋn 2020 pentru 1.2 mil EUR. Proprietatea se află în centrul orașului, în apropierea Pietei Mihai Viteazu și este organizată pe două nivele (demisol și parter), ofera 28 camere și șase băi și o curte de peste 1500 mp.

– Despre celebrele ghete galbene, bocancii de Clujana, se spunea că nu se rup nici după trei luni de marș, ca atare, 90% din producţie era destinată exportului. Pentru testarea rezistenţei, s-au produs doar cȃteva perechi la ȋnceput, care au fost purtate de angajaţi, apoi s-a trecut la producţia ȋn serie mare.

– Pe vremea cȃnd se numea “Fabrica de Încălţăminte Herbak”, combinatul avea pȃnă și o sală de sport.

– Astăzi, ȋn fabrică ȋncă mai funcţionează o mașină de tălpuit, produsă ȋn 1966 ȋn fosta Cehoslovacie.

– Sloganul Clujana: “Îţi cunoaștem pașii. Știm cum păşești cȃnd te grăbești, cȃnd te plimbi, cȃnd alergi, când te joci. Știm toate ăstea pentru că ȋntreaga noastră istorie e dedicată găsirii celui mai confortabil pas. Păşește sănătos, alături de Clujana!”

– “Turnul cu pantof” aflat ȋn incinta fabricii a fost unul dintre simbolurile Clujului. În prezent, turnul de apă pe care este montat este aproape o ruină și va fi probabil demolat.