Linia de cale ferată electrificată București-Brașov a fost inaugurată la 15 februarie 1969. În 1965 fusese dată în folosință linia Brașov – Predeal, prima linie electrificată cu ecartament normal din România, iar un an mai târziu, linia Predeal-Câmpina.
Primele trenuri care au circulat între București și Brașov, începând cu 1879, făceau peste 7 ore, staționând mult în gara Predeal, care era localitate de frontieră. Cei 166 km dintre cele două orașe includ acum 2 tuneluri (Predealul Mic – 100 m și Predealul Mare – 930 m), însă în trecut erau 4: o dată cu dublarea căii ferate, s-a renunțat la cele de la Posada Mare și Posada Mică. De-a lungul timpului au fost desființate și două halte: Dâmbu Morii și Breiner Bella (în apropiere de Predeal).
Astăzi, unele trenuri opresc doar în Ploiești Vest, Câmpina, Comarnic, Valea Largă, Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal. Altele, înainte de a ajunge în Ploiești, opresc și în Chitila, Buftea, Dârza, Periș, Scroviștea, Crivina, Prahova, Brazi. Apoi, înainte de Câmpina opresc în Buda, Florești Prahova, Bobolia. Până la Comarnic, trenul mai oprește și în Breaza, Nistorești, Breaza Nord. Până la Sinaia mai oprim în Posada. Apoi, pe Valea Prahovei, între Sinaia și Brașov, mai stăm câte un minut în Poiana Țapului, Timișu de Sus, Timișu de Jos și Dârste.
De-a lungul timpului au fost și trenuri care opreau în doar 2-3 stații. În anii ’70-’80, Rapidul 26 “Decebal” și Rapidul 35 “Transilvania” opreau doar în Ploiești și Predeal, oferind o călătorie de aproximativ 130 min. În anii ’90, trenul expres “Brașovia” avea prima oprire la Sinaia, iar expresul 47 “Traianus” oprea doar la Predeal. Astăzi, există 18 trenuri care deservesc tronsonul București-Brașov, cu plecări între orele 06.09 și 21.01 și oferă călătorii între 2 h 13 min și 4 h 23 min. Prețul unui bilet întreg variază între 31 – 67 RON.

Istoricul Nicolae Iorga nu prea avea cuvinte de laudă la adresa călătoriei cu trenul între Predeal și Brașov: “Călătorii cu trenul pleacă din hala cea mare și urâtă a Predealului, plină de hamali și de vameși cu șăpci joase și cu șăpci înalte. În praful înecăcios al cărbunelui unguresc, care înfășură toate într-un zăbranic negru, trenul înaintează încet printre păreții de brad întunecat, cari lasă să se vadă ici și colo priveliști mai depărtate. Încolo se întind albe cele Șapte Sate. Câteva stații singuratice și triste se desfășura la guri de tunel. Din Dârste se vede numai același chip de stație ungurească cu inscripție în limba Statului. Câțiva țerani de-ar noștri se îngrămădesc mânați din urmă ca oile spre marile vagoane roșiatece de clasa a III a. În mai puțin de două ceasuri te afli înaintea gării brașovene pe multele linii ale căreia pufnește din gâturile negre înalte același fum negru înecăcios de pucioasă ce se frige” (fragment “Călători români privind pe fereastra trenului”, Radu Mârza)
În prezent, tronsonul București-Brașov este deservit atât de către CFR, cât și de câțiva operatori privați (Regio, Softrans, Astra Trans Carpatic). Pentru că unele trenuri opresc doar în câteva stații, vă propunem o călătorie imaginară prin gările dintre București și Brașov.
surse foto:
https://www.observatorulph.ro/viata-prahovei/72782-imagini-cu-garile-din-prahova